Bate vântul schimbării în pânzele UDMR?

Mâine, 26 ianuarie UDMR îşi va alege un nou preşedinte sau acelaşi preşedinte într-o variantă mai tânără.
Delegaţii la Congresul al X-lea al Uniunii Democrate Maghiare din România, programat să se desfăşoare în zilele de 26 şi 27 februarie, la Oradea, urmează să îl aleagă pe succesorul lui Marko Bela la şefia UDMR şi să adopte modificări la statutul acestei formaţiuni. Funcţia de preşedinte, ocupată din anul 1993 de Marko Bela, va fi preluată de unul dintre cei trei candidaţi înscrişi în cursă: ministrul Culturii, Kelemen Hunor, consilierul prezidenţial Eckstein-Kovacs Peter şi deputatul Olosz Gergely. Kelemen Hunor este susţinut atât de Marko Bela, cât şi de cele mai multe dintre organizaţiile judeţe ale UDMR, în vreme ce contracandidaţii săi, Eckstein-Kovacs Peter şi Olosz Gergely, au sprijinul unui număr mai mic de organizaţii sau platforme din cadrul Uniunii. În perioada 1996-2000, UDMR a făcut parte din guvernul CDR, apoi între 2000 şi 2004 a sprijinit guvernul PSD+PUR fără să fie prezentă în coaliţie. Între 2004 şi 2008 a fost la guvernare iniţial împreună cu Alianţa D.A., apoi, după trecerea PDL în opoziţie, a rămas în coaliţie alături de PNL. În urma alegerilor legislative din 2008 a intrat în opoziţie împreună cu PNL, pentru ca, după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 6 decembrie 2009, să se alăture PDL la guvernare. Acum UDMR a devenit jucătorul cheie. Semnalul s-a dat deja. UDMR Bihor a încheiat la nivel local o alianţă cu USL.
Luni în Zi de Zi şi Ziarul de Mureş puteţi citi evoluţia evenimentelor de la Oradea.

Preotul, primarul şi ardelenii

Ultimele delcaraţii ale IPS Andrei Andreicuţ, despre care nu prea a scris nimeni în afară de Zi de Zi şi InMureş au deschis o discuţie despre rolul pe care BOR (Biserica Ortodoxă Română) ar trebui să-l aibă în societatea românească actuală. Unii spun că e bine că Episcopul de Alba Iulia îndeamnă oamenii să voteze pentru Marius Paşcan, alţii spun că presa e rău voitoare şi nu scrie decât despre matrapazlâcurile prelaţilor. Marea majoritate rămân, din păcate, indiferenţi. Personal nu sunt un fan al BOR. Consider că această instituţie este depăşită, că mai mult îngraşă buzunarele unora decât să aducă pacea între credincioşi. Exemple ar fi multe şi argumentele suficiente pentru oricare punct de vedere. Cel mai important cred că este că ne putem exprima liber, măcar în spaţiul virtual.
Al doilea subiect de discuţii aprinse în lumea blog-urilor este Dragoş Popa. Dacă ar fi sau nu bun de primar nu pot spune acum. Cert este că, în acest moment, sunt puţine şanse ca cineva să-l detroneze pe Dorin Florea. Fie că ne place sau nu Florea este un tip popular. Cetăţenii urbei noastre sunt relativ mulţumiţi. Cetăţenii care nu văd decât faţa strălucitoare a monedei (Baza de la Weekend şi cea de la Platoul Corneşti, în special) sunt extrem de mulţumiţi. O fi Dragoş Popa viitorul primar? Nu cred. Pentru moment. Poate în 2016.
Orice candidat la Primăria Municipiului ar fi trebuit deja să-şi înceapă campania de popularizare. Şi nu una oarecare, una puternică, vizibilă şi prin care să ajungă la cât mai mulţi oameni şi nu numai la simpatizanţii partidului politic din care face parte. Dacă s-ar dori binele acestui oraş, dacă s-ar dori înlăturarea echipei Florea-Maior, USL şi UDMR ar trebui să sprijine împreună un independent. Un Tehnocrat, că tot e la modă termenul. Poate cei 44 % din alegători care nu merg la vot ar fi mai uşor de "agăţat" cu un astfel de candidat. Nu am nimic personal cu Dragoş Popa. Din păcate lasă impresia că este cam împins în faţă de alte interese şi, dacă este aşa, nu-i prea face cinste. Oricum se prefigurează o bătălie interesantă. Actorii îi ştim, urmează să aflăm surprizele. Poate viitorul consilier local al PSD. Bogdan Buda ar fi fost şi el o variantă şi cred că PSD are nevoie şi de vocea lui. Cine îl va înlocui în CL? Este o întrebare, dar mai este una interesantă. Atunci când Marius Ichim (PNL) şi-a dat demisia au fost necesare mai bine de 6 luni şi câteva vizite pe la instanţă pentru validarea lui Sorin Pui. Atunci, actualul secretar executiv al PSD Cornel Brişcaru era la fiecare şedinţă de CL încercând să-i convingă pe consilierii majoritari PD-L şi UDMR. Oare şi acum va fi la fel? Dacă PSD stă şase luni fără voce în CL (Florin Vlas este preocupat de alte afaceri şi relaţia lui cu PSD este aproape inexistentă) tot mega congresul de vineri binecuvântat de Victor Ponta rămâne, aşa cum îmi spunea azi un om pe care îl admir, o carte cu o introducere mai lungă decât cuprinsul.

Despre cum nu face Andrei Andreicuţ capanie electorală pentru Marius Paşcan

Teoretic preoţii nu fac politică. Înalt Prea Sfinţia Sa Andrei Andreicuţ, Episcop al Biserciii Ortodoxe Române nu face excepţii de la regulă. Mai puţin când vine vorba de MArius Paşcan, actualul Prefect al Judeţului Mureş. Tind să cred că poemele prefectului au ajus să-l emoţioneze atât de tare pe Andreicuţ, încât, acesta din urmă, este de părere că din calitatea de Preşedinte al Consiliului Judeţean Marius Paşcan ar putea deveni un adevărat bard al lumii politice. Este singura modalitate prin care îmi pot explica ultimele două declaraţii ale Mult Prea Sfinţitului.

„Sunt păstorul dumneavoastră de 21 de ani şi am vrut să vă spun că am observat un lucru pe care până la urmă îl putem realiza, dar încă nu l-am realizat. Zice Sf Apostol Pavel aşa: „Trebuie să fim unitari în acţiunea noastră.” Dacă nu am reuşit încă să fim, sperăm să fim în viitor. Nu face Biserica Ortodoxă, de obicei, propagandă electorală. Dar nu pentru o problemă de natură politică ci pentru una legată de buna noastră misiune pe pământ, e nevoie să fim unitari. Şi de aceea vă îndemn ca la anul viitor, când vor fi alegeri, e bine din vreme să medităm, ca pe domnul prefect Marius Paşcan să-l alegeţi preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş. Acesta este gândul pe care am vrut să vi-l adresez, nu neapărat de natură duhovnicească, ci de natură socială, pentru că omul este şi suflet şi trup şi trebuie să avem grijă de amândouă” Duminică, 20 februarie, Sfinţirea bisericii din Mureşeni

„Observ cu multă atenţie tot ceea ce se întâmplă în judeţul Mures. Aici este nevoie de un bun administrator al judeţului, de un preşedinte al Consiliului Judeţean tânăr, independent politic, care să-i reprezinte pe toţi locuitorii şi nu numai pe cei dintr-o grupare politică sau o alianţă etnică, o persoană cu experienţă în apărarea prevederilor Constituţiei României şi în aplicarea legilor acestei ţări. Noi credem că Marius Paşcan ar fi cel mai potrivit pentru a fi ales, la scrutinul viitor, ca preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş. Nu consider că, făcând această recomandare credincioşilor mureşeni, ne implicăm în politică aşa cum înţeleg să o facă alte biserici şi mai ales unii ierarhi ai acelor biserici.” Duminică, 13 februarie 2011, pe platoul din faţa Bisericii „Sfinţii  Apostoli Petru şi Pavel” Luduş

Corect, BOR nu face campanie electorală!!!!

LA MULŢI ANI ROXI!!!!!

Am scris pe blog despre trei fotografi care îmi plac. MArta Bevacqua, Vlad Eftenie şi, nu în ultimul rând, colega mea Cristina Gânj care este responsabilă de marea majoritate a pozelor mele "faine". azi am să vă prezint un om care, pe lângă că îmi este foarte drag, este şi foarte talentat.  A început cu design de interior, cafeaua de vis-a-vis de UPM este creaţia ei şi cred că este cea mai reuşită. de la o vreme s-a apucat şi de fotografie. numele ei este Roxana Sand şi azi e ziua ei de naştere. La Mulţi Ani!! şi să şti că însemni mult pentru mine, chiar dacă îţi tot fac morală. câteva exemple aici restul le găsiţi pe Facebook la http://www.facebook.com/#!/profile.php?id=100001818787158

Foto: Roxana SAND

Numai pentru tine: Să nu uiţi să fi TU, indiferent de ceea ce-ţi spun ceilalţi că ai fi.

Ţara arde şi baba se piaptănă

Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Nu spun eu lucrul acesta. Îl spune acea „cărticică” pe care o numim Constituţia României la articolul 107 alineatul 2. În România zilelor noastre acest alineat nu mai are nicio relevanţă. Relevant este, însă, faptul că Traian Băsescu a discutat cu liderii judeţeni înainte de a discuta cu parlamentarii formaţiunii. Gestul său arată clar cine aduce voturile într-o campanie. Parlamentarii stau la Bucureşti, dar contactul direct cu oamenii îl au liderii locali. De altfel, aceştia fac munca de jos şi aceştia au trebuit să stea faţă-n-faţă cu oamenii şi să le explice cât de bune sunt măsurile „de criză” ale liderilor de la Cotroceni. Parlamentarii care şi-au dat girul pe acte normative scrise pe şerveţele nu-şi mai pot arăta faţa prin teritoriu. Am înţeles jocul politic. Continui, naiv, să mă întreb de ce nu se respectă, totuşi, legea fundamentală a statului de către cei care ar trebui să reprezinte, tocmai, garanţii acesteia. O altă mişcare din ciclul „ţara arde şi baba se piaptănă”, sau din ciclul „praf în ochii electoratului”, ca nu cumva să vadă cineva în ce hal au ajuns lucrurile din sănătate, justiţie, învăţământ, ca să amintim doar trei domenii mari „reformate”, deocamdată nu mai pe jumătate. Înainte de a spune că sacrificatul Boc ar duce în jos PD-L în sondaje, să spunem că măsurile ciudate şi de neînţeles au făcut acest lucru iar „pionul” Boc nu va fi înlocuit pentru că rolul i se potriveşte prea bine.

Statutara alegere a unicului candidat

Vineri seara, liberalii din Târgu-Mureş şi-au ales un nou preşedinte. De fapt, acelaşi ca până acum în perosana lui Ionela Ciotlăuş. Până vineri aceasta a ocupat postul de preşedinte interimar, transformându-se acum într-unul statutar. „A alege” presupune o obţiune, a lua o deiczie dintre două sau mai multe variante. Cum putem alege pe cineva dacă este un singur candidat? De ce pe ordinea de zi a „Adunării generale” apare la punctul 5 „Prezentarea candidaturilor”, când miercurea trecută a fost ultima zi de depunere a potenţialelor candidaturi şi toată lumea ştie că Ionela Ciotlăuş candidează singură. Desigur, dacă s-ar proceda astfel o asemenea „alegere” nu ar mai fi statutară. Trecând peste discursurile mai mult sau mai puţin interesante, care au durat o oră şi 15 minute fix, remarcăm un fapt interesant. PNL şi PD-L au ceva în comun la nivelul judeţului Mureş. În ambele formaţiuni nu prea există competiţie internă, Doru Oprişcan şi Dorin Florea candidând şi ei singuri singurei la şefia organizaţiei municipale, respectiv a celei judeţene a PD-L. Vor fi cei care vor spune că asta denotă profesionalismul şi încrederea din partea colegilor de care se bucură aceşti „unici” candidaţi.  Mai repede aş merge pe alte două variante: sau nu sunt alţi oameni în partid care să-şi asume o competiţie sau se merge pe principiul „ciocu mic şi joc de gleznă”, orice tentativă de opoziţie faţă de lideri fiind tăiată din rădăcini. Se induce ideea că actuala guvernare ar aduce cu un regim nu de mult apus. „Dictatură” şi „Revoluţie” sunt cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des. Numai să nu ajungem la al XIII-lea Congres, cu acelaşi unic candidat reales. Mai este un lucru important ce trebuie spus: din 300 de membri activi convocaţi la Adunarea Generală au fost prezenţi 201. Acestora li s-au adăugat 50 de simpatizanţi şi alţi invitaţi. În rest, toate bune şi frumoase, liberalii se pregătesc, alături de PC, PSD şi PNŢCD să atace puterea şi să instaureze „dictatura respectării legii”, aşa cum spunea mai zilele trecute preşedintele PNL pe judeţ, Ciprian Dobre.

Editorial Ziarul de Mureş

Teiul sub care înfloreşte „idila” Borbely-Florea

Teiul, copacul care odinioară reprezenta inspiraţia Poetului, a devenit, zilele acestea, punctul central al ultimului episod din bătălia Borbely-Florea, duet încântător al scenei politice autohtone. Povestea „Teiului”, sau a teilor, mai bine zis a început într-o zi de sâmbătă. „Problema depăşeşte deja cadrul juridic, cadrul instituţional. E vorba de bun simţ. M-au scos cei doi basset-houds, cei doi căţei m-au scos la plimbare sâmbătă după-masa (n.r. 5 februarie) şi ne-am dus pe acolo (n.r. zona Ştefan cel Mare-Bolyai, vis-a-vis de Tribunal) şi se opreşte o maşină, coboară domnul Claudiu Maior, vice primar, domnul Filimon, mi se pare, nici nu m-au observat că eram cu gluga (n.r. pe cap) şi, când ne-am recunoscut, le spun „Veniţi, veniţi repede”, nici nu ştiau ce vreau, şi i-am pus mâna acolo, copacul care a fost tăiat acum două ore, zic, „Ce simţi? Spune-mi ce simţi?” Simţi că acest copac are suflet şi că acum a murit, acum două ore. Vezi acolo cele 70-80 de cercuri că era acolo un copac sănătos şi fost tăiat?”, a explicat Laszlo Borbely în cadrul unei dezbateri publice ce a avut loc vineri dimineaţă. Angajaţii Primăriei, prezenţi la dezbatere au încercat să-i explice ministrului cum şi de ce, dar, scoşi la raport ca în clasa a V-a la dirigenţie, au cam rămas fără replică. "Din această comisie fac parte patru consilieri niciunul de specialitate, trei angajaţi ai Primăriei, nu are regulament de organizare şi funcţionare, însă există un regulament de organizare şi tăiere a copacilor. Nu noi am iniţiat modificarea regulamentului. Doi consilieri locali trebuiau să ducă până la capăt finalizarea regulamentului acestei comisii. Nu avem un registru pentru spaţiul verde", a declarat Anca Teban, şefa Biroului Amenajare Peisagistică şi Control Spaţii Verzi din cadrul Primăriei Municipiului despre Comisia care trebuia să taie copacii conform legii. Ba din comisie nu făceau parte specialişti, dar de fapt Comisia nu are regulament, dar era o urgenţă. Ba nu au avut autorizaţie pentru transportul lemnului, aşa că Primăria (în traducere liberă, NOI, Contribuabilii) va mai puşca o amendă pentru transport ilegal de material lemnos. Praf în ochi cu gust de ceai de Tei care ocupă minţile consumatorilor de presă locală şi mai câştigă cinic voturi în campanie. Borbely de la ecologişti, Florea de la cei care vor avea acum spaţiu pentru parcat maşinile în zona Tribunalului. „Verzii”, respectiv reprezentanţii ONG-urilor locale s-au făcut foc şi pară. "S-a făcut chirurgie cu drujba, tăierile se fac de mai mult timp şi credem că sunt interese obscure, se face exploatare forestieră. Garda de Mediu a favorizat până acum tăierile şi nu a dat amenzi doar cu intervenţia dumneavoastră (n.r. a Ministrului Borbely). Amenda trebuia aplicată primarului, viceprimarului, să nu plătească târgumureşenii", au spus reprezentanţii Asociaţiei Valea Soarelui în cadrul dezbaterii. Corect, spunem noi. Dar unde au fost dezbaterile publice atunci când „Drujba lui Dumnezeu” a defrişat pădurile din judeţele limitrofe Mureşului şi nu numai. Domnul Ministru nu suferea atunci pentru acei copaci?

Pentru că episodul „Centura Ocolitoare” s-a consumat şi în acest serial al bătăliei s-a ajuns la episodul „Teiul”, le dedicăm celor doi oameni politici o poezie pe măsura bătăliei:

 „Dragostea din Tei”

Ma-ia-hii
Ma-ia-huu
Ma-ia-hoo
Ma-ia-haa
Alo, Salut, sunt eu, Ministrul,
Şi te rog, măi Floricea , primeşte amenda mea.
Alo, alo, sunt eu Floricel,
Ţi-am dat lopată şi cazma,
Să-ţi sapi groapa cu ea.

Vreau să pleci dar tu tai tei,
Bieţii mei tei, bieţii mei tei,
Chipul tău şi dragostea ta pentru tei,
Îi provoacă doar pe ai mei.

Te sun, să-ţi spun, ce simt acum,
Alo, mi-ai tăiat fericirea.
Alo, alo, sunt iarăşi eu, Florinel,
Ţi-am dat cu flit, şi sunt voinic,

Ma-ia-hii
Ma-ia-huu
Ma-ia-hoo
Ma-ia-haa

Material publicat în Săptămânalul Ziarul de Mureş, luni 14 februarie

No Comment!!!

 "Haideţi să le luăm în ordine. Una peste alta eu le mulţumesc consilierilor şi o spun deschis ceea ce le-am transmis şi ieri pentru că a fost un efort totuşi ăăă cred că mulţi ar fi privit cu regret că nu s-au sau privesc şi acuma că nu s-au dus la Consiliul Judeţean. Acolo aveau şapte puncte, la noi 96. ăăă şi totuşi să parcurgi 96 de puncte, să-ţi dai părerea asupra lor, dar mai ales cea mai importantă dintre ele, problema bugetului, merită domnii consilieri o apreciere şi chiar îi felicit pentru modul în care s-au implicat. Unele ce-aţi mai ascultat unii de acolo ieri, v-aţi putut da seama cei care vin aşa ăă care participă efectiv şi muncesc pă proiecte, adică care studiază, se uită, mai pun întrebări dacă e cazul dar cum o fost câteva cazuri că nici n-au citit materialele. Asta e ceva să zicem nu e neapărat ceva nou.

Aş da un răspuns vis-a-vis la câteva prostioare care au apărut prin diverse locuri, oraşul se înglodează în datorii. Domnilor plafonul de îndatorare a oraşului şi în general acceptat ca o marjă de siguranţă ăăă este marjă de 30%, atâta are o primărie voie să se îndatoreze vis-a-vis de legea finanţelor publice şi foarte bine monitorizată de o comisie pă lângă Ministerul de Finanţe. Primăria Târgu-Mureş are în vârful cel mai mare deci acum avem 17% cu toate creditele existente şi potenţial viitoare. Un singur an apare un mic cumul de de care îl ridică încă un procent sau două dar total nesemnificativ. Din acest punct de vedere stau extraordinar de liniştit. Şi încă o linişte serioasă e şi noua strategie pe care am adoptat-o vis-a-vis de termie îmi dă o linişte şi mai mare pentru viitor. Din acest punct de vedere oraşul este cât se poate de în siguranţă vis-a-vis de neluând în calcul nicio creştere economică, no luâm în calcul niciun fel de anticipare a veniturilor bugetare, vă dau un singur exemplu. Primăria nu a mărit taxele şi impozitele locale de trei ani. De trei ani având în vedere că e situaţie de criză, începutul crizei şi şi în acest an în care să nu creadă cineva că am ieşit din criză. Nu am ieşit încă. Până va simţi poporul, populaţia de rând, atunci sigur deci din acest considerent, cel care spune a fost o probabil aşa să dea. Da...Cu toate facilităţile acordate, uite îmi şopteşte Aurel şi de reducere vreau să zic că nu s-au înghesuit firmele. Mai au timp până în 31 martie că le-am dat 10% posibilitate de a plăti în avans şi aşa."

Dar ştiu ce poză să pun.

În Curând......

Nu ştiu ce titlu să pun.

În cursul acestei săptămâni, lumea politică a luat-o razna. Pornind de la situaţia din Egipt, la nivel mondial, continuând cu vameşii ridicaţi cu elicoptere, pe plan naţional şi ajungând, în cele din urmă, la fermecătoarele scandaluri locale cu Teii tandemului Borbely-Florea, cu vagabonzii care fac clică prin pădure, cu alegere a unui alt unic candidat şi, ca să terminăm în forţă, Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR. Nasol. Foarte nasol. Oamenii chiar nu mai ştiu să se înţeleagă unul cu altul. Parcă, în ciuda iluziei că trăim într-o societate a  comunicării şi a liberului acces la informaţie, ne transformăm în nişte handicapaţi, dependenţi de o falsă comunicare. Presă, bloguri, Facebook, SMS, Messenger, Twitter şi lista poate continua ne fac să aflăm o mie de lucruri care, de fapt, nu ne interesează. Faptul că înţelegem întregul proces ce stă în spatele funcţionării unui bec nu ne ajută cu nimic să plătim factura de curent. Atât. A fost o săptămână ... bună.          

Vremea vămuirii noastre

Direcţia Naţională Anticorupţie ridică zeci, dacă nu sute de vameşi cu elicopterul, după descinderi în masă asupra vameşilor, pentru fapte de corupţie. Descinderile vor continua, cu siguranţă în zilele următoare, pionii, caii, nebunii şi turele vor fi traşi la răspundere pentru trafic de ţigări sau luare de mită. Regele şi regina de pe tabla de şah a corupţiei din sistemul pur mioritic nu sunt definiţi, încă. Vameşii, şi nu numai, tremură la gândul mascaţilor care năvălesc în birouri. Desigur corupţia există, a existat şi va continua să existe. Desigur măsurile anticorupţie vor exista şi ele. Cu toate acestea, într-un an preelectoral, descoperirea unei asemenea „reţele” la nivelul celor care trebuie să păzească punctele de frontieră nu poate fi trecută cu vederea. Ca şi aderarea la Spaţiul Schenghen,  de altfel. Legătura dintre aceste elemente nu poate fi decât evidentă. Populismul nu mai ţine când adopţi aşa zise măsuri de criză negândite. Prin urmare, curăţarea sistemului de corupţi poate fi un stindard de campanie, nu numai pe plan intern ci şi pe plan extern. Păcat că „jocul” este coordonat de o regină, definită de sindicate ca partide politic şi de un rege despre a cărui identitate nu vrea nimeni să vorbească. Oare DNA şi DGA au devenit instrumente de campanie ale unui cuplu regal disperat să crească în sondaje?

Editorial publicat in Cotidianul Zi de Zi, joi, 10 februarie

Încurcături lingvistice europenizate

Am participat ieri la conferinţa de presă a celor de la Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi nu mică mi-a fost mirarea când mi s-a pus în faţă o pereche de căşti. La câteva secunde am fost anunţaţi că, pentru operativitate şi pentru ca reprezentanţii formaţiunii să se poată exprima în limba maternă, vom avea traducere sincron în limba română, aşa cum, dealtfel, se practică în orice stat civilizat.

Desigur, întrebările noastre au fost puse în limba română, răspunsurile primindu-le tot în română. La fel, inserturile de voce şi video de la finalul conferinţei au fost în limba română. Apreciez europenismul formaţiunii cu pricina, precum şi dorinţa acestora de a scurta conferinţele de presă care durau mult datorită faptului că aceleaşi lucruri trebuiau spus de două ori, în română şi maghiară, iar organizatorii acesteia au, uneori, mari probleme de exprimare în limab a cărui stat sunt, pentru moment cetăţeni.

Cu toate acestea, trebuie să-mi pun următoarea întrebare. Dacă limba mea maternă ar fi fost norvegiana şi, în concordanţă cu spiritul aş fi dorit să mă exprim în această limbă, ar fi trebuit să vin cu un translator după mine? Sau mi s-ar fi spus că suntem în România, cunosc limba română, deci firesc este să vorbim în româneşte? Păcat că Norvegia nu este stat membru al Uniunii Europene...

Editorial publicat în Cotidianul Zi de Zi, miercuri 2 februarie

Cu dedicaţie tuturor Vărsătorilor

"Tuturor le plac curcubeele. Copiii îşi pun o dorinţă cînd văd unul, visătorii aleargă după ele, pictorii le pun pe pînză, dar Vărsătorul locuieşte într-unul. Mai mult, el l-a demontat şi a examinat fiecare bucăţică, fiecare culoare, şi tot crede în el. Nu e uşor să crezi în ceva după ce ai aflat exact cum e acel lucru, dar Vărsătorul e în esenţă un realist, deşi adresa lui e ziua de mîine, privită cu ochelari roz.

Ca şi buimăcita Alice, dusă prin Lumea Minunilor de Vărsătorul Lewis Caroll, va trebui să fii mereu pregătit pentru neprevăzut cînd e vorba de uranieni. În general amabili şi liniştiţi, Vărsătorilor le place, însă, să sfideze opinia publică şi sînt extrem de încîntaţi în sinea lor cînd şochează din cînd în cînd oamenii mai convenţionali cu comportamentul lor iraţional. Aceşti oameni în general blînzi şi politicoşi te pot zgudui brusc cu cele mai uluitoare afirmaţii exact cînd te aştepţi mai puţin. Uranianul tipic e pe jumătate Albert Schweitzer şi jumătate Mickey Mouse. Poate fi încălţat în sandale, bocanci, pantofi eleganţi sau adidaşi şi rareori îşi va bate capul să verifice dacă ceea ce poartă se potriveşte ocaziei. Va apărea la uşa ta desculţ, dacă aşa îi vine cheful, şi va rîde de tine fiindcă rîzi de el. Vărsătorii deseori adoptă o ţinută bizară, pentru a-şi demonstra refuzul de a se conforma normelor.

Poţi recunoaşte deseori oamenii născuţi în această zodie fixă, de aer, după cît de des folosesc cuvîntul "prieten". Întrebarea tipic uraniană după ruperea unei legături amoroase este "Nu putem rămîne prieteni?". Vărsătorul nu e nici obtuz, nici naiv, nici entuziast, nici blazat. Experimentările permanente nu-l fac decît să fie curios în legătură cu următorul mister pe care-l are de descifrat. Şi următorul mister poţi fi tu. Persoana care pare cînd complet absentă cînd te studiază ca sub un microscop invizibil e probabil un Vărsător. Poate fi derutant să descoperi, după toată curiozitatea lui intensă, care te-a flatat, că manifestă acelaşi interes pentru viaţa personală a poliţistului din colţ, a barmanului sau a cîntereţei din bar. Politica îl fascinează, sporturile îi interesează, iar copiii îl intrigă. Acelaşi lucru e valabil pentru cai, maşini, bătrîni, descoperiri medicale, scriitori, astronauţi, alcoolici, piane etc. Renunţă la orgoliu, ori abordarea lui distantă, impersonală ţi-l va răni.

Ochii Vărsătorului au de obicei o privire, vagă, absentă, visătoare şi sînt deseori deschişi la culoare, dar nu întotdeauna. Părul e de obicei drept şi mătăsos, deseori blond sau şaten deschis; tenul e palid şi de obicei are o înălţime peste medie (ascendentul poate duce la modificări în aspectul general). Vei observa o nobleţe a profilului. Trăsăturile uraniene sînt fine şi bine definite, amintind de cele ale împăraţilor romani de pe monedele de aur. Adevăraţii nativi vor adopta deseori o poziţie cu capul plecat de la baza gîtului cînd cugetă la o problemă sau imediat după ce au pus o întrebare. Capul le cade brusc în faţă sau se înclină într-o parte, aşteptîndu-ţi reacţia. În mod ciudat, datorită sexualităţii duale a uranienilor, trupurile masculine au deseori caracteristici feminine (cum ar fi şoldurile late), iar cele feminine au cîte o trăsătură masculină (cum ar fi umerii laţi).

Nativii iubesc libertatea şi pot fi deseori extrem de amuzanţi, perverşi, originali, îngîmfaţi şi independenţi, dar pot fi şi diplomaţi, blînzi, înţelegători şi timizi. Ei vor căuta aproape cu disperare sentimentul de siguranţă pe care li-l dau mulţimile, aglomerările de oameni şi se va înconjura cu prieteni. Apoi vor cădea într-o pasă mohorîtă, pesimistă şi vor dori să fie lăsaţi singuri. În oricare dintre aceste faze ar fi, nativul îşi păstrează percepţiile acute, care sînt mai profunde şi mai rapide decît ale altora. Uranus face din el un rebel înnăscut, care crede că toate vechile obiceiuri sînt greşite şi că oamenii şi lumea au nevoie de schimbări drastice şi revoluţionare mai mult decît de orice altceva (deşi, dacă e implicat în politică, va fi suficient de inteligent încît să nu-şi facă publice opiniile prea devreme, distrugîndu-şi strategia).

Vărsătorii analizează constant situaţii, prieteni şi străini. Poate fi deranjant cînd se apucă să-ţi pună întrebări directe, fără pic de tact, ţintind exact spre cele mai intime sentimente ale tale. Cînd descoperă că puzzle-ul nu era deloc prea complicat, se plictisesc şi uneori chiar se supără. Nu e nimic mai jignitor decît un Vărsător care se satură de acest joc de-a examinarea sub microscop şi se orientează spre alt subiect tocmai cînd te-a convins că pentru el eşti cea mai importantă fiinţă de pe planetă. E foarte dureros!

În ciuda obsesiei lor pentru prietenie, nativii nu au prea mulţi apropiaţi. Ei caută cantitatea şi nu calitatea în relaţiile lor şi rareori întemeiază o legătură pentru o perioadă mai lungă de timp. Sînt prea multe de descoperit ca să se limiteze prea mult timp la numai una sau două prietenii. Nu rezolvi nimic cu rugăminţile patetice, căci acest om e prea impersonal dar, dacă reuşeşti să ajungi la inima unui Vărsător, de obicei acesta va coborî de pe bicicleta lui ca să vadă dacă nu cumva i-a scăpat ceva.

Uranianul e înconjurat de un fel de izolare ciudată şi deseori e înţeles greşit de ceilalţi. Asta pentru că ceilalţi încă sînt cu un pas în urma Vărsătorului. Purtătorul apei trăieşte în viitor, întorcîndu-se în prezent numai pentru perioade foarte scurte de timp, aşa că oamenii mai realişti îl consideră pur şi simplu sărit de pe fix. El simte acest lucru şi sentimentul lui de izolare se accentuează. Dar, după părerea lui, faptul că cei din jur nu reuşesc să ţină pasul cu el nu e un motiv să meargă înapoi. Aşa că rătăceşte singur printre norii lui, în timp ce noi, simplii muritori, ne întrebăm ce naiba caută tocmai acolo, atît de departe. Astrologii spun că ceea ce gîndesc Vărsătorii va gîndi toată lumea peste cincizeci de ani. Asta o fi adevărat, dar prăpastia dintre ei şi noi ceilalţi rămîne la fel de adîncă. Acest semn e cunoscut ca fiind semnul geniului şi aşa şi este, căci mai mult de jumătate dintre cei mai celebri oameni ai lumii sînt născuţi în Vărsător sau au ascendent în Vărsător. Pe de altă parte, un procentaj la fel de mare dintre cei închişi în sanatorii de boli nervoase sau dintre cei care au şedinţe frecvente la psihoterapeut sînt tot uranieni. Se spune că graniţa dintre geniu şi nebunie e foarte subţire, iar prietenii tăi Vărsători te pot face uneori să te întrebi de care parte a graniţei se află ei. Mare parte din confuzie e provocată de faptul că omul a avut întotdeauna tendinţa să-şi hulească profeţii.

Uranienii sînt un bizar amestec de pragmatism rece şi instabilitate excentrică şi par să aibă o înţelegere instinctivă pentru cei bolnavi psihic. E ciudat, dar aproape orice nativ poate reduce substanţial agitaţia nebunilor doar vorbindu-le încetişor. Are un talent minunat de a calma persoanele isterice şi de a linişti copiii înspăimîntaţi. Să fie oare din cauză că propriul lui sistem nervos e atît de sensibil şi de slab protejat?

Mintea Vărsătorului e atît de deschisă încît e o raritate să găseşti unul care are prejudecăţi, cu condiţia să nu aibă grave influenţe negative în harta stelară natală. Chiar şi atunci va fi foarte şocat cînd îi vei scoate în evidenţă aceste prejudecăţi. Instinctul fratern e atît de puternic la el, încît atunci cînd un Vărsător se face vinovat de intoleranţă, nu numai că el nu-şi dă seama de asta, dar detestă eticheta respectivă. În mod obişnuit, toţi îi sînt fraţi sau surori. Va umbla prin înalta societate ca şi prin cele mai mizere mahalale cu ulciorul lui simbolic, adunînd cunoştinţe şi vărsîndu-le din nou. Chiar şi perioadele lui de hibernare sînt scurte, aşa că nu apuci să-i duci dorul, că el şi apare din nou, prezent peste tot. Nu încerca să-i întrerupi solitudinea. Cînd vrea să fie singur, vrea să fie singur, însă nu s-a retras permanent din lume, chiar dacă i-a venit brusc să-şi treacă numărul de telefon la secret. Adresa nu i s-a schimbat, şi nici el. Nu poate renunţa prea mult timp la compania oamenilor.

De obicei e greu să convingi un Vărsător să fixeze o întîlnire la o anumită oră. Preferă să lase o marjă de siguranţă mai mare, pentru că nu-i place să se simtă legat de anumite îndatoriri sau obligaţii la anumite ore. Preferă ceva de genul "Ne mai vedem... poate marţi". Şi uneori se referă la marţea de peste două săptămîni. Însă trebuie spus că, o dată ce l-ai prins la înghesuială şi şi-a dat cuvîntul că vă veţi întîlni la o anumită oră, va respecta cu sfinţenie ora cu pricina. Poţi să fii sigur de asta şi ai face bine să nu întîrzii. El va fi acolo, cu condiţia să nu fie răpit în drum spre întîlnire (ceea ce, fiind Vărsător, e posibil. Acestor oameni li se poate întîmpla orice, oricînd. Absolut orice!)

Îşi va expune deschis opiniile, dar nu va avea pretenţia să-ţi dicteze cum ar trebui să gîndeşti sau să-ţi trăieşti viaţa. Nici el nu are de gînd să-ţi permită să-i dictezi lui lucrurile astea. Spre deosebire de Berbec, Leu sau Gemeni, nu doreşte să-i convingă pe ceilalţi cu orice preţ să-i adopte ideile. Filosofia uraniană e că fiecare are nevoile lui proprii, dansează după propria muzică şi individualitatea ar trebui respectată.

Rareori ai să vezi un Vărsător luptînd feroce pentru o cauză. Ei trăiesc după propriul sistem de valori şi consideră că asta e suficient. Lasă-i pe Berbec, Leu, Scorpion şi Săgetător să apuce sabia şi să lupte glorios pentru a-i elibera pe nedreptăţiţi. Uranianul e prea ocupat să descopere cauzele revoluţiei, să asculte necazurile oamenilor şi să împartă compasiune înţelegătoare. Nativul crede în schimbările violente, dar lasă violenţa în seama altora. Nu e un laş, dar pur şi simplu nu are echipamentul necesar pentru bătălie. Cînd un scandal îl ia prin surprindere, fie va ataca orbeşte, derutat, fie va fi de acord cu adversarul ca să pună capăt disputei. Reacţia lui e imprevizibilă, dar un lucru e sigur. A doua zi opinia lui va fi la fel de fermă ca înainte. Oricine are pregătire şi talent la dezbateri îl poate învinge de obicei, căci atenţia lui poate să rătăcească foarte uşor spre abstract într-o confruntare a inteligenţelor. Vărsătorul luptă cel mai bine cu pălăria. Şi-o pune pe cap şi pleacă. Însă mintea lui plină de respect pentru adevăr nu se va clinti nici un milimetru cînd e ferm convins de ceva, în ciuda faptului că nu-i plac disputele neplăcute. Toate ţipetele şi presiunile emoţionale din lume nu-l vor face să se abată de la calea ideilor lui independente.

Un alt motiv pentru care Vărsătorul se confruntă deseori cu critici ostile e faptul că e mereu plin de surprize. Te poate conduce spre vest, ca apoi să se întoarcă şi să mărşăluiască spre est fără să te prevină. El are o anume încăpăţînare în hotărîrea lui de a nu te anunţa ce pune la cale.

Uranianului nu-i vine foarte uşor să aibă încredere în oameni. Mai întîi trebuie să-ţi întoarcă pe toate feţele motivele posibile şi chiar sufletul, dacă se poate. S-ar putea să ai senzaţia că fiecare cuvînt al tău şi fiecare gest sînt catalogate şi puse la păstrare în mintea lui intuitivă pentru a putea apela mai tîrziu la aceste date. Aşa şi e. Poate că ţi se pare din cînd în cînd pierdut în vise, dar să nu te laşi înşelat. Probabil că ţi-ar putea spune şi cîte gene ai. Să nu te aştepţi niciodată ca un uranian să te accepte la prima vedere. El vrea să ştie ce se ascunde dincolo de chipul tău şi va pune întrebări foarte jenante ca să afle. Dar trebuie să ştii că o dată ce ai fost acceptat îţi va fi loial şi prietenia lui nu va fi zdruncinată de bîrfe răuvoitoare. Nu va crede şoaptele răutăcioase ale inamicilor tăi, dar le va asculta cu siguranţă din pură curiozitate. Fii însă sigur că analiza finală şi decizia îi vor aparţine în totalitate.

Maladiile uraniene au de obicei legătură cu sistemul circulator. Nativii tremură de frig iarna şi suferă de cald vara. La bătrîneţe sînt predispuşi la varice şi îngroşarea arterelor, dacă emoţiile lor sînt orientate în direcţii negative, şi au tendinţa să sufere accidente la picioare, mai ales la gambe şi glezne. Oasele gleznei sînt deseori fragile şi s-ar putea ca nativii să se plîngă de dureri în picioare din caza proastei circulaţii. Alte probleme de sănătate ar fi durerile dese în gît şi uneori palpitaţii, dar aceste nu sînt grave. Uranienii au nevoie de foarte mult aer curat, somn şi exerciţiu fizic, dar rareori se folosesc de aceste remedii naturale. Nu au parte de prea mult aer curat pentru că de obicei închid ferestrele, se înfofolesc în pături şi tot se plîng că le e frig. Tensiunea nervoasă tipică nativilor îi împiedică deseori să se odihnească sufient, şi deseori somnul le e tulburat de vise stranii. Cît despre exerciţiu fizic, dacă n-a fost învăţat de mic să iubească sporturile e greu să-l îmboldeşti pe uranian şi să meargă mai repede, darămite să alerge. Adevăratele probleme de sănătate ale uranienilor nu încep decît la maturitate, cînd încăpăţînarea lor creşte. Aceşti oameni sînt extrem de uşor de hipnotizat. Mulţi simt intuitiv acest lucru şi se feresc să se expună dar, făcută de un specialist, hipnoza le-ar putea vindeca unele dintre numeroasele lor fobii.

Vărsătorii nu au memorii grozave, dar nici nu au nevoie să memoreze prea multe, din moment ce par să prindă cunoştinţe din aer. De ce şi-ar îmbîcsi mintea cu lucruri de care s-ar putea să nu aibă nevoie niciodată, cînd pot să-şi întindă antenele invizibile şi să prindă tot ce le trebuie? Probabil că aceşti oameni vor veni acasă de la cumpărături fără să fi cumpărat nici măcar un articol de pe listă. Nativul tipic este întruchiparea legendarului profesor distrat. E în stare să treacă pe lîngă soţia lui pe stradă fără să o salute dacă e adîncit în conversaţie cu un prieten.

Puterea de concentrare a Vărsătorului poate fi uluitoare. Totuşi, e în stare să prindă lucruri care se petrec în spatele lui, dacă vrea, ca un radar. Nativii pot purta o conversaţie complicată fără să piardă nici o mişcare din ceea ce se întîmplă în cealaltă parte a camerei, dacă se hotărăsc că îi interesează. Uneori ai putea să juri că n-a auzit nici un cuvînt din ce ai spus, ca a doua zi el să-ţi repete totul, cuvînt cu cuvînt, ca un casetofon. Nu subestima niciodată puterea unui uranian de a se îmbiba cu informaţii în timp ce pare complet absent, chiar dacă uneori se poate pierde în concentrare.

Capacitatea extraordinară a nativului de a plonja în necunoscut şi de a absorbi secrete mistice fără măcar să încerce duce spre o stranie intuiţie, o putere premonitorie uluitoare. Cunosc un Vărsător care răspunde la telefon înainte ca acesta să sune şi, mai mult, ştie dinainte cine e la celălalt capăt al firului. Aproape fiecare uranian are o sensibilitate unică, ce îl ajută să-ţi cunoască cele mai ascunse dorinţe. Fără cuvinte, el înţelege o nevoie îngropată atît de adînc în sufletul tău încît nici tu nu eşti prea conştient de prezenţa ei. Prin acelaşi proces bizar, el poate să-ţi transmită sentimente şi gînduri, chiar dacă e cu spatele la tine. Unii dintre ei nu au nevoie de serviciile poştale ca să trimită o telegramă. Totuşi, gîndirea lor nu are nimic superstiţios. Că e mecanic auto sau muzician, Vărsătorul e un adevărat om de ştiinţă şi nu se va grăbi să tragă o concluzie pînă cînd nu a întors totul pe toate părţile. Însă cînd ajunge la o concluzie, aceasta va rămîne bine înfiptă în creierul lui. Cînd e vorba de progresul omenirii, mintea lui e mai deschisă ca a oricui, dar se închide ermetic cînd e vorba de propriul lui comportament, care poate fi neaşteptat de conservator.

Vărsătorii detestă minciuna şi înşelătoria. Îţi vor da bani în dar, dar nu le cere un împrumut, căci urăsc să împrumute sau să ceară împrumuturi. Dacă totuşi amicul tău uranian îţi împrumută bani, ai grijă să-i dai înapoi exact cînd ai spus. O promisiune încălcată poate provoca o fisură adîncă în prietenia voastră. Aceşti nativi se ţin de cuvînt şi-şi plătesc facturile şi au aceeaşi pretenţie de la tine. Însă toată această dragoste de adevăr poate fi distorsionată într-un comportament dubios, căci poate răspunde la întrebări atît de inteligent, încît creează impresii greşite. Dar îşi va exprima liber indignarea dacă va prinde pe altcineva folosind această delicată nuanţă de minciună. Rareori va minţi de-a dreptul, dar te poate păcăli în moduri extrem de subtile. Permanenta goană după adevăr şi dorinţa de a-şi ascunde propriile motive sînt trăsături incompatibile şi Vărsătorii trebuie ca la un moment dat să privească în faţă această problemă dacă vor să afle adevărul adevărat despre sine."

P.S. Textul este dintr-un zodiac primit cu mult timp in urma pe mail. Nu am reuşit să aflu cine este autorul, dar dacă ştiţi let me know.

Români unici şi de neegalat. Episodul 2

La o asemenea reclamă nici măcar nu mai poţi comenta!