marți, 20 decembrie 2011

Carla ne scrie despre Crăciun...

"Cheers to the freakin’holidays !!!

Mai sunt câteva zile până la Crăciun şi pe mine mă apucă cinismul. E un fel de autoapărare şi cinismul ăsta...autoapărare care nu neapărat te satisface dar foloseşte atunci când te ia paranoia Sărbătorilor de iarnă. Nu eşti foarte mulţumit că vine Crăciunul şi trebuie să zâmbeşti şi să te prefaci că te bucuri. Poate unii nu se prefac, poate unii chiar se bucură, dar pe mine singurul lucru care ma încântă când vin Sărbatorile este că vin cu zile libere. Zile în care pot să lenvesc până mă plictisesc de leneveală şi atunci lenevesc din nou.
E bine şi că văd brazi împodobiţi, dar cel mai bine este când primesc cadouri!!! Nu contează ce, mă bucur şi la o pereche de şosete cu inimoare, ideea e că s-a gândit cineva la mine.
Din nou mă loveşte cinismul şi mă gândesc dacă chiar mă bucur că vine Crăciunul...hm...nu cred...nu mă bucur deoarece nu împodobesc brad, deşi am intenţionat, ceea ce m-ar binedispune, aş fi happy o oră, două. Nu mă bucur pentru că la radio vor fi colinde, le urăsc, nu ma bucur că magazinele vor fi închise nu am unde să mă plimb, nu mă bucur că vin colindătorii şi îmi strica siesta mea de leneveală maximă şi nu mă bucur că peste tot va mirosi a sarmale.
Mă panichează ideea cadourilor pe care le fac...Dacă nu le plac cadourile, dacă nu ştiu să le aprecieze aşa cum aş vrea eu pentru că eu consider că am facut cel mai grozav cadou din lume...dacă iubitului meu nu îi place cadoul, mamei mele, tatălui meu etc..dacă îl aruncă într-un sertar şi uită de el după ce eu am colindat de nebună magazinele, am tras cu cleştele de la fiecare ca să aflu cam ce şi-ar dori de Crăciun şi am golit stocurile site-urilor de shopping online.

Crăciunul poate fi magic în doi

De la cinism trec puţin la melancolia care mă încearcă şi mă gândesc că aceste Sărbători de iarnă sunt ocazia perfectă să stau cu iubitul meu, să ne fugărim prin casă ca nişte copii, să mâncăm dulciuri ca sparţii şi să ne uităm la filme. Să ne bem dimineaţa cafeaua cu lapte, să ieşim seara la plimbare şi să umplem casa cu miros de portocale. Ce poate fi mai frumos de atât?
Oh,da...Crăciunul poate fi magic în doi! Poate fi ....

Cei singuri

Pentru persoanele singure în această perioadă a Sărbatorilor, care de fapt nu sunt mare lucru,sunt un adevărat chin.O încercare a nervilor şi a stăpânirii de sine. Am fost şi eu în papucii lor şi poate am să mai fiu,ştiu ce vorbesc.
Îţi vin în minte momentele pe care ţi le-ai imaginat de-a lungul anului, că vei împodobi bradul cu persoana iubită, că vei deschide cadoul primit cu un zâmbet larg până la urechi şi mai încolo dacă s-ar putea, că vă sărutaţi lângă brad şi altele. Te trezeşti brusc din visare si de fapt eşti singură. Depresia e pe tine.
Chiar dacă de-a lungul anului suntem singuri şi ne simţim ok, când se apropie Crăciunul şi Anul Nou ne ajunge inevitabilul din urmă şi cedăm nervos. Ne trezim că nu mai trebuie să mergem la birou, că nu mai putem să ne îngropăm în muncă să uităm de probleme, ne trezim că pe casa scării se colindă cu patos şi noi ne uităm la TV. Apoi ne gândim la prieteni,oare ce fac, dacă să mergem cu ei să ne petrecem Anul Nou sau mai bine să stăm în casă să plângem după fostul iubit sau să ne plângem de milă. Ne gândim că depresia noastră nu vrem să fie cunoscută şi de alţii cu atât mai putin văzută şi ne închidem în casă. Oare asta e soluţia? Poate ar trebui să ieşim din casă în momentele astea, să ne plimbăm, să ne pişte frigul şi să facem shopping.
Cu cât se apropie Crăciunul cu atât devenim mai panicaţi şi ne încearcă tot felul de sentimente. Cel mai bine este să ne acceptăm singurătatea, să fim fericiţi cu noi înşine. Până la urmă ne naştem singuri şi murim singuri. Totul va fi roz, într-o zi.


Acum că m-a lovit din nou cinismul nu rămâne decât să aştept Crăciunul, să treacă şi Revelionul şi totul să revină la normal. Normalul meu!!! Poate fi un normal mai bun,poate fi unul mai bun, până la urmă ce e viaţa fără surprize??!!


CHEERS TO THE FREAKIN’ HOLIDAYS!!!
WISH YOU ALL A BETTER NEW YEAR!!!"
Carla ICHIM

Un comentariu: