luni, 25 octombrie 2010

Exerciţiu de imaginaţie

Suntem într-o oală mare, care se numeşte România şi care fierbe cu leşie. În această oală nimic nu este normal, nimic nu este aşa cum ar trebui să fie într-o societate europeană în secolul XXI-spre sfârşitul lumii, după unele teorii. Am susţinut mereu că, cea mai mare şi poate singura, problemă a românilor, ca naţiune, ţine de MENTALITATE! Aş vea să fac un exerciţiu de imaginaţie: să-mi imaginez că trăiesc într-o societate în care independeţa individului nu are de suferit în funcţie de toanele în care se trezeşte narinerul Băse dimineaţa, o societate în care legile sunt făcute de oameni care chiar au habar de ce înseamnă o normă juridică şi ce reguli generale guvernează realizarea, adoptarea şi punerea în practică a acestora, o societate în care cei chemaţi să aplice legea să nu fi intrat în magistratură cu pile şi să nu fi trecut prin facultate plătind la un ghişeu şi ridicându-şi diploma de la altul. Ar fi frumos să nu aud niciodată de oameni care câştigă pe lună mai puţin decât plăteşte orice cetăţean european decent într-o seară la restaurant, o societate în care funcţionarii statului, publici sau mai puţin, să nu aştepte un plic ca să-şi poată plăti consumul în lunile de iarnă. Aş vrea să nu mă duc cu fiola de algocalmin de acasa dacă trebuie să mă internez la spital. Aş mai vrea ca iarna să nu ne ia prin surprindere în fiecare an prin lunile noiembrie-decembrie, ca oamenii să nu se calce în picioare pentru a "pupa" oase, ca preoţii să nu facă politică şi ca telefoanele să nu mai fie ascultate aiurea, ca oamenii să-şi primească banii de la FMI şi Guverul chiar să cadă, la propriu de ruşine. Utopic, nu? Nu şi dacă românul ar înţelege ce înseamnă DEMOCRAŢIE, dacă ar scăpa de complexele moştenite din "epoca de aur" şi dacă ar renunţa la PUPINCURISM!
Sursa: DEX:
DEMOCRAȚÍE ~i f. 1) Formă de organizare și de conducere politică a societății, care proclamă suveranitatea poporului. 2) Formă de guvernare a statului, bazată pe separația puterilor și pe votul universal. 3) Stat căruia îi este proprie o astfel de organizare. 4) Metodă de conducere a unui colectiv, care asigură participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante. [Art. democrația; G.-D. democrației; Sil. -ți-e] /<fr. démocratie

DEMOCRAȚÍE s. f. formă de organizare politică a societății care proclamă principiul deținerii puterii de către popor. ◊ ~ sclavagistă = tip de democrație în care puterea era exercitată de stăpânii de sclavi; ~ burgheză = formă specifică orânduirii capitaliste, prin care se încearcă să se asigure libertatea și egalitatea generală a cetățenilor în fața legilor; ~ populară = formă de democrație apărută într-o serie de țări din Europa și Asia, după cel de-al doilea război mondial, în care puterea aparține clasei muncitoare în alianță cu țărănimea și alte categorii de oameni ai muncii; ~ internă de partid = principiu organizatoric al partidului marxist-leninist potrivit căruia toți membrii săi ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului și de viața internă de partid; ~ economică = democrație care presupune participarea sistematică directă sau prin reprezentanți (inclusiv manageri), liber și expres aleși ai poporului, la conducerea și realizarea procesului de producție, repartiție și schimb la toate nivelurile economiei. (< fr. démocratie, gr. demokratia
 
pupincurism, pupincurisme s. n. lingușeală, servilism, slugărnicie

Poate .........la un moment dat chiar se va schimba ceva, sau o să murim aşa? 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu