Despre imagine şi stil cu Nicolas Vartan (I)

Nicolas Vartan este consilier de imagine şi spune nişte lucruri de care toţi ar trebui să ţinem cont.

Publicat în Zi de Zi, joi 21 iulie. Partea a doua mâine :P

Reporter: Cine este Nicolas Vartan?

Nicolas Vartan: Eu am fost cândva aici student, cu atâţia ani în urmă că mi-e ruşine să mă gândesc câţi, am terminat în 1985 Institutul de Teatru şi apoi am plecat în stagiatură. După evenimentele din 1989 care nu au avut loc. Pentru că m-am săturat să aud în România de Revoluţia care nu a avut loc. Ce Revoluţie, lovitură de stat şi ar trebui să se schimbe în titulatură pentru că nu este credibil. Eu am fost la Timişoara şi ştiu despre ce vorbesc. După 1989 am plecat la Munchen ca să fac interviuri la Europa Liberă şi după aceea am spus, m-am săturat! Câtva timp va fi urât în România, mai bine plec în străinătate să-mi completez studiile. Aşa am ajuns la Paris şi de 22 de ani aproape locuiesc acolo. Am înţeles repede că în străinătate, dacă nu eşti născut acolo, din meseria de artist nu poţi să trăieşti. Problema este neînţeleasă de oamenii din afara occidentului. Aici noi ne plângeam în timpul comunismului şi spuneam că nu e bine, că ne-am săturat, că nu se poate, dar, paradoxal totuşi, aici aveam un statut privilegiat. Acolo în occident artiştii nu au niciun statut social. Sunt consideraţi saltimbanci. E o viaţă precară, mizerabilă, trebuie într-adevăr să-ţi doreşti să faci asta şi mai mult de atât dacă nu ai un sprijin financiar, material în familie pentru că trebuie să ai ce să mănânci şi aşa mai departe, nu poţi să faci nimic. Eşti mort. Atunci am zis mai bine îmi invetez o meserie.

Rep.: De la actor la consilier de imagine?

N.V.: Dacă nu eram actor nu aş fi putut niciodată să fac consiliere de imagine pentru că este singura profesie care te învaţă cum să-ţi stăpâneşti corpul, cum să faci mişcările ca să fie echilibrate cu discursul verbal. Care este imaginea ta? Să ai conştiinţă despre asta. Să te mobilizezi şi să pui în aplicare ca să ştii ce-ţi doreşti. Trebuie să lucrezi cu tine. E singura meserie, poţi să fii contabil, medic şi nu-ţi cere nimeni decât să fii un bun profesionist. Ori aici tu eşti elementul cu care lucrezi în întregime, corpul tău fizic şi psihic.

Rep.: Ce înseamnă consilier de imagine?

N.V.: Consilier de imagine înseamnă, de fapt, o persoană care trebuie neapărat să aibă statut interdisciplinar. Este obligatoriu să ştii puţină psihanaliză, puţină sociologie, puţină psihologie, istoria costumului, estetică, teoria culorii, mai ales arta comunicării pentru că, foarte repede după ce facem nişte teste, ne dăm seama că noi avem despre noi o anumită imagine şi că ceilalţi au o altă imagine şi nu neapărat aceeaşi. Iar dacă mai complicăm cu a treia persoană, vom vedea că din nou apar alte lucruri diferite. Dacă ne-am gândi că sunt două sfere din care una este imaginea de sine, imaginea interioară iar cealaltă imaginea exterioară, cea pe care o acordăm societăţii, aceste două sfere uneori se intersectează, alte ori sunt foarte depărtate iar ideal ar fi să se suprapună. Asta este munca consilierului să suprapună cele două sfere în aşa fel ca imaginea noastră pe care o prezentăm celorlalţi să nu contrazică discursul nostru verbal. Altfel nu suntem credibili.

Rep.: Este ambalajul mai important decât conţinutul?

N.V.: Când avem în lumea în care trăim 20 de secunde pentru a face o impresie, nimeni nu ne va acorda a doua şansă dacă în primele 20 de secunde nu suntem convingători. Pentru nişte stereotipii sociale cu care toţi funcţionăm este nedrept să plăteşti în viaţă tot timpul oale sparte pentru că nu şti de ce nu funcţionează. O imagine bună nu înlocuieşte o competenţă profesională, dar în lipsa imaginii vedem în fiecare zi cariere eşuate, discursuri neînţelese, comunicări greoaie, agresivităţi, violenţe. Asta deoarece creierul nostru primeşte informaţii contradictorii. Una spunem pe gură şi alta spunem vizual. Limbajul vizual înseamnă 93% din comunicarea noastră. 7 % contează cuvintele. Toţi oamenii îşi închipuie că discursul şi cuvintele sunt cele mai importante. Nu este adevărat, cum spui aceste cuvinte este important. Asta se va reţine.

_va urma_